Dependența de muncă, cunoscută și sub numele de workaholism, este o problemă tot mai frecventă în societatea modernă. Se caracterizează prin nevoia compulsivă de a munci în permanență, chiar și în detrimentul vieții personale, sociale și a sănătății.
Se crede că dacă o persoană face ceea ce îi place, ar trebui să fie fericită. Dar, după cum s-a dovedit, acest lucru nu se aplică la „workaholici” (persoanele obsedate de muncă): starea lor de spirit este semnificativ mai proastă decât a angajaților obișnuiți. Chiar și în timpul lucrului.
Până la începutul secolului XXI, civilizația orienta oamenii spre „realizări”: erau îndemnați să lucreze mult și activ, să obțină succese, iar dorința de a se odihni era considerată o slăbiciune. Acest lucru a dus la o serie de consecințe negative, inclusiv stres cronic, probleme în viața socială și familială. Acum este la modă echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Potrivit specialiștilor, dependența de muncă este una dintre formele de dependență non-chimică. Există mulți oameni de acest gen în lume: conform unui studiu, realizat în Norvegia pe un eșantion de 16.426 de adulți, este o legătură strânsă între dependența de muncă (workaholism) și diverse tulburări psihice. Persoanele care se dedică excesiv muncii pot fi predispuse la afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC), ADHD, depresie și anxietate.
Se pare că persoanele obsedate de muncă, prin efortul disproporționat depus în plan profesional, încearcă de fapt sa fugă de anumite emoții sau probleme. Ei devin stresați și anxioși atunci când sunt nevoiți să se oprească din muncă și să se implice în alte activități. Aceștia pot experimenta un sentiment de bunăstare și satisfacție pe parcursul zilei de muncă, dar aceste emoții se transformă rapid într-o stare de nemulțumire, caracterizată de iritare și depresie.
Oamenii de știință de la Universitățile din Bologna și Trento (Italia) au decis să clarifice această problemă. Aceștia au realizat un studiu la care au participat 139 de angajați cu normă întreagă, în principal implicați în back-office (adică departamentele interne ale companiei care nu interacționează cu clienții).
Mai întâi, au făcut un test psihologic pentru a evalua nivelul de dependență de muncă. Apoi, oamenii de știință au analizat starea de spirit a angajaților și percepția lor asupra sarcinii de lucru, folosind „metoda de eșantionare a experienței”. Acest lucru s-a făcut cu ajutorul unei aplicații care trimitea chestionare scurte pe smartphone la aproximativ fiecare 90 de minute între orele 09:00 și 18:00 timp de trei zile lucrătoare (luni, miercuri și vineri). Rezultatele sunt publicate în Journal of Occupational Health Psychology.
Datele au arătat că starea de spirit a majorității persoanelor obsedate de muncă este în medie mai proastă decât a celorlalți.
„Faptul că „workaholicii” obțin mai multă plăcere din activitatea lor profesională nu este deloc adevărat. Dimpotrivă, rezultatele noastre au confirmat că, la fel ca în cazul altor forme de dependență comportamentală și de droguri, euforia inițială duce la o stare emoțională negativă care cuprinde o persoană chiar și în timpul lucrului”, au subliniat autorii.
Cercetătorii au mai stabilit că, spre deosebire de alți lucrători, persoanele obsedate de muncă au o stare de spirit negativă pe tot parcursul zilei, indiferent de sarcina de lucru. Ei au mai identificat o legătură între dependența de muncă și starea de spirit proastă, evidențiind o vulnerabilitate mai mare în rândul femeilor.
Studiul a relevat că această conexiune este mai puternică la femei decât la bărbați, sugerând o sensibilitate sporită la tendința de workaholism. O cauză probabilă ar fi presiunea resimțită din cauza așteptărilor sociale legate de gen, încă prezente în cultura modernă.
Simptome ale dependenței de muncă:
- Lucrul excesiv, chiar și în afara programului normal
- Dificultăți de a te relaxa sau de a te deconecta de la muncă
- Sentimente de vinovăție sau anxietate atunci când nu muncești
- Nevoia constantă de a fi productiv
- Sacrificarea relațiilor, hobby-urilor și a timpului liber pentru a munci
- Ignorarea nevoilor fizice și emoționale
Cauzele dependenței de muncă:
- Factori personali: perfecționism, anxietate, stimă de sine scăzută, dificultăți de gestionare a stresului
- Factori de mediu: cultură organizațională care pune accent pe performanță și productivitate, presiune din partea șefilor sau colegilor, lipsa echilibrului dintre viața profesională și cea personală
Cum să depășești dependența de muncă:
- Recunoaște problema: Fii sincer cu tine însuți și acceptă că ai o problemă.
- Stabilește limite clare: Stabilește un program de lucru fix și respectă-l. Învață să spui „nu” sarcinilor suplimentare.
- Delegă sarcini: Ai încredere în colegii tăi și învață să împarți responsabilitățile.
- Acordă timp vieții personale: Reconectează-te cu familia și prietenii, reia hobby-urile abandonate și alocă timp pentru relaxare.
- Cere ajutor: Dacă te simți copleșit, nu ezita să apelezi la un psiholog sau un consilier.
Concluzia specialiștilor este clară: dependența de muncă are consecințe negative nu doar pentru relațiile cu familia și prietenii, ci și pentru sănătatea fizică și psihologică.
Deși efortul continuu este un factor important, succesul depinde și de alte variabile, cum ar fi oportunitățile, abilitățile individuale și uneori, norocul. Este important să găsim un echilibru între muncă, odihnă și alte aspecte ale vieții pentru a ne maximiza șansele de succes.