Cultul cargo este un tip de mișcare religioasă care a apărut în diverse societăți indigene din zona Melaneziei în urma interacțiunii cu culturile occidentale. Aceste culte se bazează pe credința că bunurile materiale (denumite „cargo”) pot fi obținute prin ritualuri și practici magice, în loc de muncă sau comerț.
Existența Cultelor Cargo este cunoscută de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dar cea mai mare răspândire au cunoscut-o în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când în Oceanul Pacific aveau loc lupte între SUA și Japonia. Pe insulele Melaneziei se aflau atunci mai multe baze militare și aeroporturi prin care se transportau arme, provizii, haine și alte bunuri, iar o parte din aceste lucruri ajungeau la localnicii acestor insule.
Mulți dintre ei nu mai văzuseră niciodată conserve, haine sau cuțite pliabile. Nefiind capabili să explice originea acestor lucruri altfel decât ca o manifestare a divinității, aceste popoare indigene au început să creadă în puterea magică a tehnicii și a altor obiecte precum: avioane, aeroporturi, corturi din prelată, arme, etc... Potrivit convingerilor lor, „străinii” aveau o legătură specială cu spiritele strămoșilor, pentru care primeau nemeritat de la ei „cadouri” trimise din cer.
Când războiul s-a terminat, fluxul de bunuri din lumea civilizată a încetat. Localnicii au decis că, imitând manierele și construcțiile străinilor, vor putea atrage spiritele de partea lor. Aceștia au început să imite comportamentul militarilor.
Ei construiau replici din materiale primitive ale unor obiecte tehnologice, cum ar fi avioane în mărime naturală din lemn și paie, antene, piste de aterizare, confecționau „căști” din jumătăți de nucă de cocos și „puști” din bețe, mărșăluiau și își pictau pe corp inscripții „USA” și decorații. Toate acestea le foloseau ca simboluri religioase sau ca mijloace de comunicare cu zeii, sperând că vor primi din nou „daruri cerești”.
Un exemplu celebru de cult cargo este cel al insulei Tanna din Vanuatu, unde locuitorii îl venerează pe John Frum, o figură misterioasă despre care se crede că este un soldat american din perioada celui de-al doilea război mondial. John Frum ar fi promis localnicilor că va aduce bogăție și prosperitate dacă ei renunță la influența colonială și se întorc la tradițiile lor ancestrale. De atunci, ei organizează parade militare și construiesc piste de aterizare false, așteptând ca John Frum să revină cu un avion plin de bunuri.
Pericolele Cultului Cargo
Din perspectiva popoarelor indigene, americanii nu făceau nimic util: nu vânau, nu creșteau animale și nici nu cultivau cereale. Prin urmare, nu este de mirare că aborigenii au încetat să lucreze și au început să copieze ritualurile misterioase ale militarilor care primeau hrană, haine, instrumente și arme din cer „pur și simplu”. Iar adepții cultului lui John Frum, ascultând „profeția” sa, s-au debarasat de banii albilor, au sacrificat animale domestice, și-au consumat proviziile și au adus insula Tanna aproape de o catastrofă.
Omul modern, ghidat de convingeri false, face greșeli similare. Credința că și alții au „avioane din lemn și paie”, doar că se prefac mai bine că zboară, este în sine neconstructivă. Aceasta poate duce la o mândrie nejustificată, la un sentiment fals de control sau la credința în noroc, negând conexiunile logice și refuzând acțiunile care contravin tabuurilor inventate.
Ruperea de realitate în favoarea unei credințe miraculoase într-un „viitor luminos” care va veni de la sine ne limitează gândirea și ne împiedică să ne folosim de toate oportunitățile. De exemplu, achiziționarea unui nou iPhone nu vă va apropia de lista Forbes, în timp ce cursurile de perfecționare sau însușirea unei noi profesii bine plătite pot îmbunătăți semnificativ situația financiară.
Cum se manifestă cultul cargo în viața oamenilor moderni
Cultul cargo a fost interpretat în diverse moduri de către antropologi și istorici. Unii îl văd ca pe o reacție la stresul cultural și schimbările aduse de colonialism, în timp ce alții îl consideră o critică a consumerismului și materialismului occidental.
În prezent, cultul cargo continuă să fie un subiect de studiu fascinant pentru cercetătorii din domeniul antropologiei culturale și istoriei religiilor, oferind o perspectivă unică asupra modului în care culturile se adaptează și interpretează influențele externe.
La prima vedere, pare imposibil ca omul modern civilizat să aibă ceva în comun cu papuașii care cred în mesaje divine trimise din cer. Totuși, realitatea este mult mai complexă.
Iată câteva exemple de manifestări ale cultului cargo (sau a unor fenomene similare) în viața noastră:
În Știință:
Discursul lui Richard Feynman, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, ținut în 1974, a dat o nouă conotație termenului de „cult cargo”. El a numit „știință a adepților cargo” anumite cercetări care imită superficial munca științifică, fiind de fapt pseudoștiință. Feynman a criticat în mod special concepțiile cu rezultate nerepetabile în experimente.
Psihologul Tomasz Witkowski abordează idei similare în cartea sa „Psihologia Rătăcită: Cultul Cargo în Știință și Terapie”. El demască numeroase practici psihologice neștiințifice, precum NLP-ul, psihanaliza sau kineziologia educațională.
În politică:
Putem găsi asemănări cu credințele naive ale popoarelor indigene și în viața politică contemporană. De exemplu, situația în care politicienii încearcă să copieze instituțiile sociale ale altor țări, fără a înțelege de ce acolo funcționează . Adesea, astfel de împrumuturi devin doar o imitație superficială, fie nu funcționează deloc, fie funcționează mult mai rău decât originalul. Drept urmare, se ajunge adesea la o denaturare a conceptelor: oficialii declară concepțiile false și susțin că nu funcționează nu doar în țara lor, ci și nicăieri altundeva.
Un exemplu poate fi instaurarea democrației într-o țară din lumea a treia. Aici democrația există doar pe hârtie: nu există o luptă politică reală, iar puterea este deținută de o elită conducătoare restrânsă. Ca răspuns la acuzațiile de lipsă de democrație, conducătorii declară că democrația nu funcționează nici în Occident, așa că în țara lor se construiește o versiune proprie.
Exemple suplimentare:
- Credința în soluții facile și miraculoase: Asemenea nativilor din Melanezia care așteptau ca „darurile” să le cadă din cer, unii oameni moderni caută soluții rapide și magice pentru problemele lor, fie că e vorba de scheme de îmbogățire rapidă, diete miraculoase sau tratamente neverificate pentru boli grave.
- Aderarea la teorii conspiraționiste: Lipsa de înțelegere a fenomenelor complexe poate duce la acceptarea unor explicații false, bazate pe speculații și neîncredere în sursele oficiale. Cultul cargo modern se poate manifesta prin credința în teorii conspiraționiste legate de diverse domenii, de la politică și medicină până la evenimente climatice.
- Imitarea orbească a modelelor de succes: În viața modernă, termenul de „Cult Cargo” poate fi folosit metaforic pentru a descrie comportamentul oamenilor care adoptă anumite ritualuri sau practici fără a înțelege semnificația lor profundă, doar pentru că sunt asociate cu succesul sau statutul social. De exemplu, consumul excesiv de bunuri de lux sau tehnologie de ultimă oră poate fi văzut ca o manifestare modernă a Cultului Cargo, unde scopul nu este neapărat utilitatea acestor obiecte, ci mai degrabă semnalarea unui anumit statut social. Achiziționarea de bunuri materiale scumpe, adoptarea unor trenduri nepotrivite personalității sau aspirația către o viață artificială, pot fi consecințe ale acestei mentalități.
Cum să nu devii un adept al „Cultului Cargo”
Cultul cargo este în esența sa o eroare de gândire, de aceea trebuie combătut la fel ca și alte distorsiuni cognitive.
Cel mai simplu mod de a le controla este să cunoașteți cât mai multe despre aceste particularități ale gândirii. Când sunteți conștienți că nu puteți evalua întotdeauna corect o situație, atunci sunteți mai critici cu privire la propriile convingeri și este mai probabil să descoperiți o eroare cognitivă.
- Fii sceptic mai întâi cu tine însuți și abia apoi cu ceilalți.
- Gândește-te la modul în care iei spontan decizii
- Nu accepta ca fiind adevărat primul lucru care îți vine în minte.
- Ascultă-i pe cei care văd lumea altfel decât tine.
- Nu te lăsa înșelat de prejudecăți.
Cultul cargo ne oferă o perspectivă asupra modului în care societățile tradiționale interpretează și se adaptează la schimbările provocate de contactul cu culturi mai avansate. Acesta reflectă o fascinație pentru bunurile materiale și o dorință de a obține prosperitate și bunăstare fără a depune prea mult efort.
Este important să recunoaștem și să înțelegem aceste tendințe pentru a putea reflecta asupra valorilor noastre autentice și asupra modului în care consumerismul influențează deciziile și comportamentul nostru. Prin conștientizarea acestor aspecte, putem evita capcanele materialismului excesiv și putem căuta împlinirea în aspecte mai sustenabile și mai semnificative ale vieții.